sâmbătă, 14 martie 2020
Pregateste-ti cafeluta, lasa putin la o parte toata nebunia provocata de acest virus miraculos si ofera-ti si tie un moment de liniste .
Ai incercat vreodata sa nu asculti de nimeni si de nimic, sa faci efectiv ceea ce simti tu?
Ehh.... eu asa am facut de aceasta data !
Anul 2020 nu m-a surprins prea placut pentru ca am ramas fara loc de munca. Trebuie sa recunosc ca la inceput am fost foarte dezamagita de aceasta situatie, eram foarte deprimata si nu imi venea sa cred ca mi s-a intamplat chiar mie ! Era un loc de munca foarte bine platit, intr-adevar si munca era pe masura dar , datorita persoanelor pe care le-am cunoscut si prieteniilor legate deja a devenit o placere .
Supararea mea era legata si de faptul ca ne-a prins intr-un moment cam nepotrivit as spune eu ... momentul cand am decis sa ne construim o casuta .
Norocul meu este ca am alaturi de mine persoane care ma sustin si care ma ajuta sa gandesc pozitiv .
Totodata ,normal ca era de asteptat sa apara si genul de persoane care brusc isi fac griji pentru tine si sunt interesate de situatia ta financiara :"oh ,vai ce situatie grea","ce ai de gand sa faci?","Cati bani o sa iei ?" (stati linistiti ca eu nu am lucrat 3 ani pe cartofi) . Intr-un fel toata agitatia si energia negativa m-au facut sa cad si mai mult pe ganduri .
Curios imi e , ca acesti oameni nu m-au intrebat niciodata cum ma descurc, ca mama , sotie , sa fac fata tuturor responsabilitatilor si lucrand cu norma intreaga. Stiind ca eu am lucrat contra schimb cu sotul meu, M-a intrebat cineva vreodata daca am nevoie de ajutor ? Fugi du copila la gradinita, repede la cumparaturi , fa ceva de mancare ,aduna putin din casa , dute si la lucru si umbla ca nebuna 8 ore pana la ora 22 . Si totusi in toata nebunia aveam timp si pentru mine sa nu par asa "fugita de acasa ".Si? unde erati curiosilor ? Va zic eu unde erati : in spatele telefoanelor comentand orice actiune a mea .
Eu sunt o persoana activa, energica si m-am obisnuit asa pe ritm alert . Tin minte ca eram la munca intr-o echipa de 5 fete . Noi cand lucram de dimineata programul incepea de la ora 5:00 asa ca eu ma trezeam undeva pe la ora 3:45 . In fiecare dimineata fetele se plangeau ca sunt obosite ca nu au chef de munca , ca vor acasa ..etc .. iar eu nu ziceam nimic .
La un moment dat s-au oprit,s-au uitat la mine si m-au intrebat :"stefania, tu reusesti sa te odihnesti destul?Noi , care nu avem copii ne plangem zilnic , pe cand tu vii plina de energie, ne faci mereu sa zambim ,ai timp sa te si aranjezi si mereu iti planifici ziua de dupa munca . Respect pentru asta!Dar mai poti ? "
Deci vreau sa zic ca in acel moment mi-au dat lacrimile instant si mi-am dat seama ca de fapt pe mine nimeni nu m-a intrebat niciodata ,daca mai pot in acest ritm !
Cred ca doar o femeie care muunceste la fel de mult e capabila sa inteleaga alta femeie ! O femeie matura as zice pentru ca mai avem si categoria "trompetelor" care altceva nu au mai bun de facut decat sa critice faptul ca o femeie care este mama si sotie in acelasi timp se pretuieste si reuseste in toata agonia sa fie mereu prezentabila.
Majoritatea femeilor prima data aleg sa faca o cariera , sa adune bani, sa isi asigure un camin, sa calatoreasca, urmand apoi intemeierea unei familii . La mine lucrurile au o alta ordine : m-am casatorit, am adus pe lume o fetita minunata (Antonia Maria ),am lucrat , acum imi construiesc si casa si ce crezi o sa incep un curs de specializare .
Uite ca exista viata si dupa ce devii mama! Trebuie sa crezi in tine si lupti sa reusesti ceea ce iti propui . Nu inseamna ca viata se incheie in momentul cand apare un copil in viata noastra . E doar un nou capitol , iar viata abia atunci prinde culoare si contur !
Nu m-am lasat doborata de situatie , atata timp cat sunt sanatoasa si pentru asta-i multumesc bunului Dumnezeu, sunt capabila sa muncesc , sa am grija de familie si totodata sa invat sa devin cea mai buna varianta a mea . !
Mereu mi-am dorit sa fac ceva mai mult pentru mine iar acum am ales sa privesc partea plina a paharului ! O noua sansa !
Noi , oamenii mereu dramatizam o anumita situatie si credem ca e sfarsitul ... atunci cand crezi ca nu mai poti ... de fapt , mai poti putin !
Sincer am avut nevoie de o perioada de liniste ! Acum ma bucur ca am si mai mult timp pentru mine, pentru familie, pentru casa si nu imi vine sa cred ca poti face lucruile fara stres. Ma bucur ca s-a intamplat asa . Toate se intampla cu un scop . Mereu mi-am dorit sa am un blog pentru ca imi place mult sa citesc, sa scriu, si ma bucur ca in sfarsit am avut curaj de a scrie aici o parte din gandurile mele . Sunt constienta ca multe persoane o sa se amuze sau o sa comenteze absolut tot ce scriu eu ,dar ghici-ti ceva : I don't care!
Iti multumesc ca mi-ai vizitat pagina Si sper ca nu ti-am rapit prea mult timp !
Promit sa revin cat mai curand cu o postare noua !
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
Copilul de azi , adolescenta de maine, femeia de poimaine Ieri seara ne-am uitat impreuna la pozele cu tine de cand erai bebelus ...
